Ioana Radu

Artist

Spectacole:

Despre

 

S-a născut pe 17 februarie 1917, la București.

Una dintre cele mai cunoscute și apreciate interprete de muzică populară și romanțe de la noi, IOANA RADU  a fost supranumită “regina romanței”.

Pe numele său real Eugenia (Jana) Braia, copilărește în Craiova, unde îi era stabilită familia. De la lăutarii cârciumii tatălui său, Constantin („La ieftenirea traiului”), culege și învață primele cântece populare și lăutărești.

Studiază la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc și  romanță. După un periplu la Calafat și Corabia, în 1936, din cauza situației financiare precare, și-a părăsit soțul, compozitorul și profesorul de muzică Romeo Rădescu, stabilindu-se la București.

În Capitală se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia, sora sa mai mare), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați. Sunt admise doar ea și Rodica Bujor.

Cântă prima oară la Radio pe 30 aprilie 1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, cu numele Jana Radu. Însă debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat pe 29 octombrie 1939. Atunci a interpretat cântece precum „Dorule și-o boală grea”, „Când o fi la moartea mea” ori „Am iubit și-am să iubesc”. Începe să cânte în vestite restaurante și grădini de vară ale timpului, precum „Potcoava”, „Princiar”, „Motanul negru”, „Cina”, acompaniată de formațiile conduse de Vasile Julea, Dumitru Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor și Victor Predescu, Nicu Stănescu. Concomitent, în urma sfatului primit de la impresarul Gaby Michailescu, se dedică interpretării romanței românești.

După război, își continuă activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română, la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase”, unde cânta și Maria Tănase, la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București.

Unul dintre cele mai de succes spectacole în care apare pe scena de la “Tănase” este “Între noi, femeile”, de Jack Fulga și Henri Mălineanu. Era cap pe afiș. Din distribuție mai făceau parte: Mara Ianoli, Aida Moga, Maria Sereea, Nutzi Cremeneanu, Ritta Mărculescu, Dorina Drăghici. Spectacolul s-a jucat în sala de pe Calea Victoriei 174 de 250 de ori, între martie 1958 si ianuarie 1959.

Într-un turneu, în anul 1961, pe șoseaua Orșova-Caransebeș, autobuzul care transporta artiștii a fost implicat într-un accident de circulație. Atunci IOANA RADU a fost grav rănită la picioare, rămânând cu sechele pe viață. Spectacolele de retragere din viața muzicală le susține în 1967 la Timișoara, Arad și Cluj-Napoca, pe stadioane, datorită mulțimii oamenilor care doreau să fie alături de marea artistă.

Cântă în filmul „O zi în București” (1987, regia și scenariul Ion Popescu-Gopo) piesele “Aș vrea iar anii tinereții” (Henri Mălineanu – Harry Negrin) și “În chioșc fanfara cânta” (Florentin Delmar și Aurel Giroveanu – Aurel Felea). În film mai apar cântând Gică Petrescu, Anda Călugăreanu, Angela Similea. În același an, Pompiliu Gâlmeanu realizează filmul „Omagiu romanței — Ioana Radu”, ce o are drept personaj principal. De asemenea, pe Pe 8 februarie 1987, la Sala Radio, a avut loc spectacolul aniversar Omagiu romanței, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață ai artistei.

IOANA RADU s-a căsătorit de șase ori și a fost a doua motociclistă a țării.

A lăsat în urma ei cântece nemuritoare, printre care: “Mai vino, seara pe la noi”, „De la moară pân’ la gară”, „Anicuța neichii dragă”, „La puțul cu cinci izvoare”, „Piatra, piatră”, “Tudorițo, nene”, „Toată lumea-mi zice Lotru”, „Dealu-i deal și valea-i vale”, „Era iarnă și ningea”, „Leliță Ioană”, „Di, di, di, murgule, di”, „Ridică, mândro, perdeaua”, „De la primărie-n sus”, „Mi s-a rupt căruța-n drum”, „Lampa”, „Țiganca”, „Cine mi te-a scos în cale”, „Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești?”, „N-ai să știi niciodată”, „Te-aștept pe-același drum”, „Am început să-mbătrânesc”, „Nu se poate” ori „Ciobănaș cu 300 de oi”, singura înregistrare alături de sora sa, Mia Braia.

Pleacă din această lume pe 19 septembrie 1990, într-o cumplită singurătate.

Social media: