Despre

S-a născut pe 13 februarie 1922, la Belinț, jud. Timiș.

Actor de comedie și Revistă, HORIA CĂCIULESCU a avut o carieră îndelungată pe scena Teatrului “Constantin Tănase”. Joacă aici în numeroase spectacole, printre care: “Primul spectacol”, „Fără mănuși”, „Și Ilie face sport”, „Cer cuvântul!”, „Revista ‘58”, „Un băiat iubește o fată”, „Ocolul Pământului în 30 de melodii”, „Pagini alese din Revista de altădată”, „Revista dragostei”, „Pardon… Scuzați… Bonsoir!”, „Cer cuvântul la diverse”, „Se caută o vedetă”, „Aventurile unei umbrele”, „Lasă supărarea-n hol”, „Magazin de Stat”, „Cioara vopsită”, „Cafeaua e lapte de adio”. Urcă, de asemenea, și pe scena Teatrelor „Maria Filotti” și „Gioconda”.

În octombrie 1965, joacă pe celebra scenă de la Friedrichstadt Palast, în spectacolul Teatrului „Tănase” intitulat “Revue der Liebe” (Revista dragostei), alături de colegii săi: Zizi Șerban, Stela Popescu, Doina Badea, Mircea Crișan, Dorina Drăghici, Al. Lulescu, Anton și Romică.

„Lung, slab, prăpădit, cu un glas stins, pierdut, dacă strănutai îl dărâmai cu totul, părea la limita existenței. Ăsta era hazul lui, te prăpădeai de râs doar când îl vedeai, iar când vorbea te apuca mila. A făcut lângă toți monștri-sacri carieră. În 1990, la revoluție, un glonte rătăcit i-a curmat viața. O victimă nevinovată a necunoscuților teroriști. O mare pierdere!”, scria Al. Lazăr, în revista “2012: 140 de ani de revistă românească”.

În cinematografie, HORIA CĂCIULESCU a colaborat cu regizori precum Aurel Miheleş şi Gheorghe Naghi, la ecranizarea piesei „Telegrame”, scrisă de Caragiale şi realizată în anul 1959, sau cu Ion Popescu Gopo, la peliculele „O poveste obişnuită… o poveste ca-n basme” (1959, în care deţine rolul principal), „S-a furat o bombă” (1961) şi „Paşi spre lună” (1963). În 1964, interpretează rolul flaşnetarului în celebrul film „Titanic Vals”, realizat de Paul Călinescu, o comedie ce adapta piesa omonimă de Tudor Muşatescu, în care apare alături de Grigore Vasiliu-Birlic, Coca Andronescu, Mihai Fotino. Joacă, de asemenea, în filmele „Sentinţa”, regia Ferenc Kosa, „Mihai Viteazul”, regia Sergiu Nicolaescu, „Comedie fantastică”, de Ion Popescu Gopo, și „Tufă de Veneţia”, regizat de Pierre Bokor.

În dicționarul „Cinematografiștii”, istoricul de film Bujor T.Rîpeanu consemnează că HORIA CĂCIULESCU a fost deținut politic, în perioada 1948-1951, pentru tentativă frauduloasă de trecere a frontierei.

Se stinge din viață pe 24 decembrie 1989, împușcat dintr-o eroare, în timp ce se afla în autoturismul personal, pe strada Constantin Mille, din Capitală.