Despre

Se naște pe 23 august 1915, la București. Actor remarcabil și unul dintre cei mai longevivi artiști pe scena Teatrului de Revistă, a fost elevul celebrului N.Stroe, figură emblematică a Revistei românești.

“Mic, bondoc, îndesat ca un sac de box cu degete ca niște crenvurști, cu o față de buldog cu mustață neagră, cu păr scurt, de arici, pe care purta o pălărie de paie cu pamblică roșie, intra în scenă cu o voce gravă, răgușită, forțată, căci juca numai mitocani, parlagii, măcelari sau bătăuși. Talia îi era mereu încinsă de un brâu lat de culoare neagră sau roșie. A fost elevul lui N.Stroe și un actor de toată stima”, scria Al. Lazăr, în publicația “2012: 140 de ani de revistă românească”.

ION ANTONESCU-CĂRĂBUȘ a urcat pentru prima dată pe scena teatrului condus de Constantin Tănase, în perioada 1940-1945, în spectacolele “Răbdare, Tănase” și “Nu te lăsa, Tănase”. Continuă să joace apoi, pe scena de la Savoy, în “Gioconda la Savoy”, „Fără mănuși”, „Revista ‘58”, „Melodii… Melodii… Melodii”, „Un băiat iubește o fată”, „Pagini alese din revista de altădată”, „Nu aduce ziua ce aduce noaptea!” sau în comediile muzicale “Și Ilie face sport!” sau „Visele se împlinesc”, avându-i colegi pe N. Stroe, Vasile Tomazian, Titi Botez, Dorina Drăghici, Luigi Ionescu, Horia Căciulescu, Puiu Călinescu, Mircea Crișan, Grigore Vasiliu Birlic, trio Grigoriu, Maria Tănase, Gică Petrescu, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu, Nicu Constantin.

Debutează în film, în 1955, în pelicula “Directorul nostru”. În același an, apare în “Și Ilie face sport” și, câțiva ani mai târziu, în “Telegrame” (1960) și “Împușcături pe portativ” (1968).

Se stinge din viață în septembrie 1974, la București.